proprietățile morfologice ale bazinului

<< Click to Display Table of Contents >>

Navigation:  Input > Introducere date >

proprietățile morfologice ale bazinului

 

Determinarea morfologiei unui bazin este o operatie necesară pentru corecta interpretare a cinematismului apei în reteaua hidrografică, deci trebuie să avem informatii asupra proprietăților liniare (lungimea cursurilor fluviale, numărul de ramificatii, etc.), asupra ariei, care tin de distributia ariilor de alimentare a retelei, si de ridicare ce servesc la caracterizarea bazinului din punct de vedere al altitudinilor. În particular, între proprietățile relefului, sunt importante altitudinea bazinului (medie, minimă si maximă), diferentele de nivel si înclinatia albiei.

Delimitarea baziunului hidrografic trebuie să fie realizată pe cartografia oficială. Pentru aceasta trebuie identificate linia bazinului care delimitează suparafata acestuia si niste puncte semnificative printre care: punctul cotei maxime de vârf, punctele de sa si cel de ecluză, care coincide cu cota secțiunii transversale.

Definirea retelei fluviale trebiue să urmeze un criteriu de ierarhie care dă posibilitatea de a ordona bratele retelei. În general, se atribuie ordinul 1 canalelor primei forme care încep de la punctele de izvorâre; două elemente de ordinul 1, în confluentă, definesc un brat de ordinul 2. Două de ordinul 2, confluente, generează un brat de ordinul 3, si asa mai departe.

Fiecare segment de ordin k este alimentat de o arie a cărei formă planimetrică conditionează fenomenele hidrologice care se verifică în aceasta.

Pentru a completa informatiile asupra bazinului, trebuie să cunoastem relatia între informatiile areale si proprietățile reliefului (altitudine medie, înclinatie medie, curs fluvial, etc.)

Altitudinea medie se determină subdivizând aria A a baziunului în sub-arii Ai delimitate de curbe de nivel, la care se asignează o altitudine medie hi dată de media cotelor curbelor de nivel delimitante. Altitudinea medie a baziunului este dată de media ponderată a altitudinilor medii hi cu pondere egală cu ariile partiale Ai:

 

Înăltimea medie Hm, spre deosebire de altitudinea medie hm care se referă la nivelul mării, se referă la cota secțiunii transversale si se defineste ca:

 

 

cu hmin cota secțiunii transversale.

 

Constructia curbei hipsografice dă posibilitatea de a obtine informatii asupra distributiei ariilor pe diverse fâsii de altitudine. Aceasta se obtine diagramând pe ordonată înăltimile medii hi [m s.l.m.] si pe abscisă aria Ai [Km²] de deasupra înăltimii hi. Cotei maxime, deci, îi va corespunde o suprafată nulă, în timp ce cotei minime aria întregului bazin. Aria corespondentă curbei hipsografice reprezintă volumul reliefului, în timp ce raportul între aceasta si suprafața bazinului restituie altitudinea medie hm.

 

 

 

 


© 2019 GeoStru Software