Piloţi foraţi
Este vorba despre piloţi turnaţi la faţa locului după execuţia unui orificiu prin eliminare de teren. Se diferenţiază între ele prin modalităţile de forare şi de stabilizare a pereţilor orificiului. Piloţii foraţi, mai ales aceia cu diametru mare, sunt perforaţi, de regulă, cu utilaje rotative, pereţii orificiului fiind susţinuţi, acolo unde este necesar, cu noroaie bentonitice.
Piloţii foraţi cu şnec continuu fac parte din categoria piloţilor foraţi cu eliminare parţială de teren. Forarea se execută cu un şnec continuu concav. În faza de scoatere a şnecului, se umple cavitatea lăsată liberă de acesta cu beton pompat prin bara concavă centrală. După scoaterea şnecului, se începe introducerea armăturii metalice în betonul încă moale.
Această tehnică, excelentă pentru execuţia de piloţi în zone înguste, fără să fie nevoie de noroaie bentonitice, ori în apropierea unor elemente preexistente, datorită lipsei vibraţiilor, a lipsei terenului decomprimat şi unei poluări fonice minime, permite realizarea de piloţi cu diametrul cuprins între 300 şi 1200 mm pentru adâncimi maxime de 25 - 30 metri.
Pilot cu şnec continuu (CFA - Continuous Flight Auger)
Piloţi fixaţi
Prin această tehnologie de execuţie, piloţii sunt fixaţi în sol fără scoaterea acestuia. Pot fi prefabricaţi sau turnaţi la faţa locului, în interiorul unui tub de protecţie fixat dinainte în teren.
Piloţii bătuţi, fixaţi în terenuri necompacte (nisipuri şi pietrişuri) determină o îndesare a acestora, ceea ce le îmbunătăţeşte caracteristicile mecanice. În terenurile cu granulaţie fină (nămoluri şi argile) saturate, energia de fixare este în întregime absorbită de apă, ceea ce duce la suprapresiuni interstiţiale şi la reducerea rezistenţei eficace.
Pilot bătut turnat la faţa locului (Tip Franki)
© GeoStru