Definiție:
Soil Nailing reprezintă o tehnică pentru susținerea versanților și a fațadelor de săpătură prin introducerea în sol a elementelor de întărire (ținte/cuie), în general alcătuite din bare metalice. Întăriri sunt elemente pasive care contribuie la stabilitatea sistemului, în principal prin forțe de tracțiune, datorită deformărilor solului susținut, și transferă forțele de tracțiune către solul înconjurător prin eforturi de tăiere de-a lungul interfeței întărire-sol, așa cum este ilustrat în Fig. 1."
Fig. 1 – Mecanismul de transfer al eforturilor la contactul între întărire și sol (conform ghidurilor americane FHWA-NHI-14-007).
Această tehnică poate fi utilizată atât pentru consolidarea versanților existenți, cât și pentru stabilizarea fațadelor de săpătură. În ultimul caz, implementarea se bazează pe tehnica 'top-down', care poate fi sintetizată schematic în următoarele puncte:
•Săparea primului nivel pe care să se efectueze intervenția;
• Realizarea găurilor;
• Introducerea elementelor de întărire în găuri;
• Amplasarea țesăturilor sintetice de drenaj și a primei părți a învelișului (de exemplu, beton proiectat);
• Repetarea pașilor precedenți până la atingerea adâncimii finale de săpare;
• Finalizarea intervenției: stratul final al învelișului și strângerea ancorajelor.
Prin urmare, principalele elemente ale unui perete în Soil Nailing, subiect de studiu în faza de proiectare, sunt:
• Solul;
• Elementele de întărire;
• Învelișul.
© Geostru