Lichefiere

<< Click to Display Table of Contents >>

Navigation:  Static Probing > Note teoretice >

Lichefiere

 

 

Metoda lui Seed si Idriss (1982) este cea mai cunoscutã si utilizatã dintre metodele simplificate si cere cunoasterea a putini parametrii geotehnici: granulometria, numãrul de lovituri în încercarea SPT, densitatea relativã, greutatea volumicã.

Pentru a determina valoarea coeficientului reductiv rd este utilizatã formula empiricã propusã de Iwasaki si altii (1978):

 

 

 

în timp ce pentru factorul corectiv MSF în Tabelul 1 este redatã valoarea acestui factor obtinutã de diversi cercetãtori, printre care Seed H. B. si Idriss I. M (1982).

 

 

Tabelul 1 - Magnitude Scaling Factor

 

Magnitudine

Seed H. B. & Idriss I. M. (1982)

5.5

6.0

6.5

7.0

7.5

8.0

8.5

1.43

1.32

1.19

1.08

1.00

0.94

0.89

 

 

Rezistenta la lichefiere CRR, este calculatã în functie magnitudine, de numãrul de lovituri, de presiunea verticalã efectivã, de densitatea relativã.

Se obtine un grafic (Fig. 1), selectând cazurile de terenuri în care s-a constatat lichefiere si nelichefiere în timpul cutremurelor.

Se calculeazã initial numãrul de lovituri corect la cota doritã pentru a tine cont de presiunea litostaticã prin intermediul relatiei:

 

unde:

 

Nm numãrul mediu de lovituri în înceracrea penetrometricã standard SPT;

CN coeficient corectiv care se calculeazã cu ajutorul relatiei:

 

 

unde:

 

σ'vo presiunea verticalã efectivã;

Pa presiunea atmosfericã exprimatã în aceleasi unitãti de σ'vo;

n un exponent ce depinde de densitatea relativã a terenului (Fig. 2)

 

 

clip0002_ro

Figura 1 – Corelatie între CSR si N1.60.

 

 

clip0003_ro

 

Figura 2 – Coeficient corectiv CN

 

S-a demonstrat cã pentru un cutremur cu magnitudine de 7,5 CRR este:

 

 

Se aplicã deci:

 

 

dacã FS > 1,3 depozitul nu este lichefiabil.

 

Autorii au precizat cã aceastã procedurã este valabilã pentru nisipuri cu D50 > 0,25 mm; pentru nãmoluri nisipoase si nãmoluri sugereazã corectarea ulterioarã a N1,60:

 

 

 

 

©Geostru