<< Click to Display Table of Contents >> Navigation:  Introducere >   Definiții

 

Timp de întoarcere

Timpul în care intensitatea I este depășită o singură dată (în cazul viiturilor I și debitul până la reflux/maxim)

În tabelul de mai jos se prezintă valorile timpilor de întoarcere pentru câteva tipologii de lucrări hidraulice.

 

 

 

 

Timp de concentrare

Timpul maxim în care o picătură de ploaie care cade într-un bazin parcurge distanta necesară pentru a ajunge în secțiunea transversală/de închidere.

 

Înălțime critică ploaie

Înălțimea ploii obținută din legea ploii pentru un timp (durata) egal cu tc (timp de concentrare).

 

Coeficient eflux/scurgere

Raportul, referitor la o secțiune transversală determinată, între cantitatea efluxului/scurgerii și cantitatea de precipitații.

 

Curba hipsografică

Reprezentare pe axele carteziene a înălțimilor medii hi (axa Y) a unui bazin, referitoare la două curbe de nivel, ți axele parțiale Ai (axa X), delimitate între două curbe de nivel, care se găsesc la cota superioară lui hi.

 

Legea ploii

Pentru un timp de întoarcere desemnat, aceasta reprezintă relația dintre înălțimea ploii h și timpul t (duratele).

 

Hidrograma viiturii

Grafic care vizualizează evoluția debitului, într-o secțiune de referință, în funcție de timp, pentru un timp de întoarcere asignat.

 

Curent liber

Curent hidric care parcurge cursurile de apă naturale sau canalele artificiale.

 

Contur umed

Perimetrul secțiunii lichide constituit din pereții albiei, de-a lungul cărora se dezvoltă rezistența curentului.

 

Raza hidraulică

Raportul între aria A a secțiunii lichide și conturul său umed.

 

Curgere uniformă

O viitură se poate deplasa uniform într-o secțiune, dacă forma secțiunii și asperitatea sa sunt de asa manieră încât înclinația curentului și cea a albiei sunt egale.

 

Albie cu înclinație mică

Albie în care se verifică dacă un curent uniform este un curent lent.

 

Albie cu înclinație ridicată

Albie în care se verifică dacă  un curent uniform este un curent rapid.

 

Înălțime critică

Înălțime a unui curent liber cu un debuit Q, pentru care energia specifică E este minimă în funcție de fundul albiei.

 

Curgere permanentă

Curgerea permanentă variată gradual este cea înregistrată într-un curent liber cu variații graduale ale secțiunii. Condiția de continuitate impune ca debitul să rămână constant, în timp ce viteza și secțiunea variază gradual de-a lungul axei și a curentului.

 

Precipitații efective

Cantitatea de apă, din precipitații, care rămâne disponibilă la suprafață, după sustargerea pierderilor prin evapotranspirație reală.

 

Evapotranspirație potențială și totală

Evapotranspirația și pierderea de apă care se realizează prin procesul fizic de evaporare și cel biologic, ale plantelor (transpirație). Cantitatea de apă consumată prin evaporarea atmosferică (evaporare potențială) și activitatea plantelor (traspirație), este indicată ca și evapotranspirație potențială (ETP). Atunci când pierderea de apă prin evapotranspirație este inferioară RFU (rezervă hidrică usor utilizabilă) vorbim despre evapotranspirație reală ETR.

 

Precipitații efective

Precipitațiile eficace, PE, sunt date de diferența între precipitații și evapotranspirația reală ETR.

 

Scurgerea

Scurgerea, R, este cota PE care alimentează efluxul superficial QS, care este în convoi în plasa hidrografică.

 

Infiltrarea

Infiltrarea I, reprezintă cantitatea de apă care traversează suprafața solului și alimentează scurgerea subterană a apelor. Cantitatea de apă infiltrată care ajunge la suprafața lamei deversate, este numită infiltrare eficace, IE.

 

 

 

 

© 2019 GeoStru Software