Riscul hidraulic reprezintă în teritoriu rezultanta factorilor naturali și antropogeni, în zona de interes constitiuită din rețelele de drenaj superficiale, naturale, și de dinamicele hidrologice și hidraulice, care caracterizează relațiile dintre aflux și reflux într-un bazin hidrogeografic; acesta se poate afla cu ajutorul următoarei relatii:

în care :

R = Risc, coeficientul degradării așteptat pentru o anumită zonă înt-un anumit interval de timp, după ce a avut loc o calamitate.

H = Periculozitate, posibilitatea unei calamităti într-un anumit interval de timp într-o zonă; acest element, înteles ca și valoare suplimentară a factorului de siguranță, este strict legat de timpul de întoarcere (timp în care intensitatea I este depășită o singură dată - în cazul viiturilor I și debitul până la reflux):

V = Vulnerabilitatea, gradul de pierdere produs asupra unui anumit element supus la riscul unei calamități.

E = Valoarea elementului de risc; valoarea în bani a proprietăților și activităților economice expuse la riscuri într-o zonă dată.

D = Totalul daunelor.

Cu ajutorul definițiilor de mai sus, stabilite valorile de risc specific (hidraulic de inundare), trebuie să se specifice o reducere-diminuare a riscului, care acționează asupra factorului vulnerabilitate-periculozitate al zonei cu o serie de lucrări, de exemplu structurale.

Cuantificarea riscului hidraulic al zonei

În evenimentele aluvionare, estimarea periculozității "H" a evenimentului de viiturii se evaluează prin intermediul analizelor statistico-probabilistice ale datelor disponibile.

Acestea sunt date de debit sau de ploaie, care determină specificarea zonelor vulnerabile și hărțile de viitură cu timpi de întoarcere prefixați.

Periculozitatea poate fi împărțită în două clase:

•Medie: zone cu eventimente aluvionare cu timpi de întoarcere cuprinși între 10 și 100 ani;

•Scăzută: zone cu evenimente aluvionare cu timpi de întoarcere cuprinsi între 100 și 300 ani.