Pilot
Dacă se doreşte începerea calculului pentru un pilot, este necesar să selectaţi comanda Date Pilot din meniul Date. Datele necesare pentru efectuarea corectă a calculului sunt:
Tip de pilot
Alegeţi tipul de pilot dintre: pilot din beton armat, din oţel şi lemn. Pentru fiecare dintre tipologiile enumerate, alegeţi tehnologia de realizare, între Fixat şi Forat. În cazurile piloţilor de lemn şi din oţel, programul nu execută verificările structurale, ci redă portanţa şi solicitările de flexiune şi de tăiere, precum şi deformarea.
Diametru vârf
Introduceţi diametrul pilotului în unitatea de măsură specificată; diametrul se consideră constant pe toată lungimea pilotului.
Lungimea
Introduceţi lungimea totală a pilotului în unitatea de măsură specificată.
Înalţimea de la suprafaţa solului
Indicaţi lungimea pilotului care iese din sol, cu unitatea de măsură specificată. Valoarea acestei mărimi este dimensiunea părţii ieşite în afară care nu interacţionează cu solul (se foloseşte des în cazul cheiurilor): se consideră că această zonă nu contribuie la capacitatea portantă a pilotului.
Trunchi-conicitate
Această măsură se activează doar în cazul piloţilor fixaţi sau al piloţilor prefabricaţi. Exprimată în [%], ea reprezintă variaţia razei pilotului pe unitatea de lungime, începând cu diametrul atribuit. O variaţie trunchi-conicitate de 10% presupune o creştere a razei, de la vârf la capăt cu 0,1 m pentru fiecare metru de lungime. Aşadar, pentru un pilot de 10 m cu diamertrul de 0,5 m, vom avea o rază finală de 1,25 m.
Coeficientul lui Poisson
Coeficientul lui Poisson, număr adimensional, este o informaţie necesară dacă se doreşte evaluarea cedărilor. Acesta trebuie raportat la stratul pe care se sprijină vârful pilotului. Valorile orientative ale acestei mărimi sunt indicate de program în pătratul cu informaţii.
Densitatea relativă vârful pilotului
Introduceţi valoarea densităţii relative a stratului în care este introdus vârful pilotului. Acest parametru este necesar dacă se doreşte evaluarea capacităţii portante a vârfului cu metoda Vesic.
Portanţa vârfului Nq
Alegeţi un autor din cei propuşi (Berezantev, Terzaghi, Janbu, Hansen şi Vesic) pentru calculul capacităţii portante a vârfului. Informaţii teoretice.
Unghiul de frecare după fixare (Fip)
Alegeţi valoarea unghiului de frecare pe care să-l folosiţi la calculul capacităţii portante după realizarea pilotului. Pentru piloţii fixaţi este recomandată adoptarea unui unghi fp de calcul egal cu (3/4Fi +10), iar pentru piloţii foraţi, se obişnuieşte să se micşoreze unghiul de frecare a terenului cu 3°; ca alternativă la cele două propuneri, este posibil să se aleagă folosirea parametrului fp propriu terenului.
K capacitatea laterală
Alegeţi dintre valorile propuse pe aceea pe care să i-o atribuiţi coeficientului K pentru calculul capacităţii laterale (a fusului) a pilotului.
Unghiul de frecare sol-pilot
Alegeţi dintre valorile propuse pe aceea pe care să i-o atribuiţi lui d la calculul portanţei laterale (fus) a pilotului. Pentru piloţii foraţi, în general, se atribuie o valoare egală cu fIp (unghiul de frecare de calcul), iar pentru piloţii fixaţi în beton prefabricat se adoptă δ = 3/4FiP. Pentru piloţii din oţel, în schimb, este sugerată alegerea unghiului de 25°.
Materiale
Atribuiţi tipul de beton şi de oţel care trebuie folosite la calcul: acestea identifică rezistenţele materialelor utilizate în cazul piloţilor de beton armat. Dacă pilotul este din oţel sau de lemn, atribuiţi caracteristicile în n secţiune generală.
Sarcina limită orizontală
Evaluarea sarcinii limită orizontale devine necesară în cazul prezenţei unui pilot supus unei sarcini transversale. În acest program, evaluarea sarcinii la rupere pentru piloţii supuşi unor acţiuni orizontale este tratată conform teoriei dezvoltate de Broms. Prin acest fel de abordare, se presupune că terenul este omogen şi absolut coeziv ori necompact. În prezenţa unor soluri stratificate, programul asimilează solul unui mijloc omogen cu parametri mecanici obţinuţi din media cântărită, folosind ca masă grosimea stratului. În prezenţa atât a unghiului de rezistenţă la tăiere cât şi de coeziune, programul acordă prioritate frecării şi astfel evaluează sarcina limită printr-un mijloc necompact .
Calculul sarcinii limită orizontale este subordonat calculului momentului de cedare al secțiunii, accesați eticheta Sarcină limită orizontală, selectați tipul de blocaj la capăt, definiți numărul de bare longitudinale (pentru secțiunile în beton armat) și faceți clic pe butonul Momentul de cedare al secțiunii.
Piloți elicoidali
Datele geometrice ale elicelor care caracterizează pilotul trebuie atribuite în câmpul indicat la litera (d) în figură (date pilot ).
În câmpul tip (a) în figura (date pilot – pilot elicoidal), utilizatorul poate asocia o abreviere tipului de pilot.
Din secțiunea (b) este posibilă caracterizarea geometriei spirei unice, referințele sunt explicate în figura (geometria spirei).
Geometria spirei elicoidale
Pentru a defini numărul de spire și poziția acestora în raport cu vârful pilotului, este necesar să se raporteze datele din tabelul evidențiat cu albastru, (c) în figura (date pilot - pilot elicoidal).
© GeoStru