<< Click to Display Table of Contents >> Navigation: »No topics above this level« Evaluarea debitelor de viitură |
Este clar că determinarea unei date de asemenea importanță trebuie să fie realizată cu o procedură uniformă pe tot teritoriul național, deci este deja un început pentru toate Planurile de Bazine ajungerea la o definiție probabilistică a maximelor anuale ale debitelor de viituri cu distribuția valorii extreme sau cu o componentă dublă (TCEV – Two Component Estreme Value).
Se indică cu X maximul anual a debitului culme al viituri; și cu XT valoarea maximă a lui X care corespunde unui timp prestabilit de întoarcere T în ani, astfel:
unde:
KT = factor probabilistic de creștere, constant pe suprafețe omogene;
m(X) = media distribuției maximelor anuale a variabilei X.
TCEV-ul ia în considerare următoarea funcție de probabilitate cumulată pentru valoarea maximă anuală X:
unde X este variabila considerată (debitul maxim de culme anual de ploaie de durata t) și Λ1, Λ*, θ*, θ1 sunt parametrii distribuției.
Pentru subzone pluviometrice omogene parametrii Λ1, Λ*, θ* sunt constanți, și variabila X este înlocuită de o variabilă dimensională X’ care se obține:
Cu μ debitul indice, pentru X medie.
Cu astfel de variabilă funcția probabilității cumulate este exprimată:
cu η= μ/θ1.
Deci pentru exprimarea lui XT, se fixează o valoare a lui T și se determină FX’ (X’) cu:
deci se trece la estimarea lui X’T (factor de creștere).
În aproximările practice ale factorului de creștere se poate face referință la expresii simplificate de tipul:
Cu a0 și a1 coeficienți variabili în funcție de regiune.
Pentru estimarea debitului indice m se poate apela la media aritmetică a valorilor observate ale lui X, sau, în lipsa datelor, se apelează la relații interpolare aflate pentru fiecare regiune si zonă omogenă cu expresia generică:
cuA aria bazinului și c1 și c2 parametri ale variilor zone ale fiecărei regiuni.
Cu valorile obținute, se determină:
© 2019 GeoStru Software