Abordări de calcul

<< Click to Display Table of Contents >>

Navigation:  SR EN 1997-1: 2004 > Proiectare geotehnică prin calcul > Stări limită ultime >  Verificarea rezistenței pentru stările limită ale structurii și ale terenului în situațiile permanente și tranzitorii >

Abordări de calcul

Modul în care sunt utilizate relațiile (2.6) și (2.7) trebuie determinat prin alegerea uneia din cele trei abordări de calcul definite în cele ce urmează.

 

NOTA 1 - Modalitatea în care sunt utilizate relațiile (2.6) și (2.7) și alegerea abordării de calcul de aplicat pot fi stabilite prin anexa națională.

NOTA 2 - În anexa B sunt prezentate explicații suplimentare asupra abordărilor de calcul.

NOTA 3 - Coeficienții parțiali din anexa A, de utilizat în relațiile (2.6) și (2.7) sunt grupați în seturile notate A (pentru acțiuni sau efectele acțiunilor), M (pentru parametrii pământului) și R (pentru rezistențe). Ei sunt aleși în funcție de abordarea de calcul utilizată.

 

 

Abordarea de calcul 1

Cu excepția calculului piloților solicitați axial și al ancorajelor, trebuie să se verifice faptul ca nu se atinge nici o stare limită de rupere sau de deformație excesivă sub nici una dintre următoarele două grupări ale unor seturi de coeficienți parțiali:

 

Gruparea 1: A1"+"M1"+"R1

 

Gruparea 2: A2"+"M2"+"R1

 

unde "+" înseamnă: "de grupat Cu".

 

NOTA - În grupările 1 și 2, coeficienții parțiali sunt aplicați asupra acțiunilor și parametrilor de rezistență ai terenului.

 

Pentru calculul piloților solicitați axial și al ancorajelor, trebuie verificat faptul că nu se atinge nici o stare limită de rupere sau de deformație excesiva sub nici una dintre următoarele grupări de seturi de coeficienți parțiali:

 

Gruparea 1: A1"+"M1"+"R1

 

Gruparea 2: A2"+"(M1 sau M2)"+"R4

 

NOTA 1 - În gruparea 1, coeficienții parțiali sunt aplicați asupra acțiunilor și asupra parametrilor de rezistență ai terenului. În gruparea 2, coeficienții parțiali sunt aplicați asupra acțiunilor, asupra rezistențelor terenului și, uneori, asupra parametrilor de rezistență ai terenului.

 

NOTA 2 - În gruparea 2, setul de coeficienți parțiali M1 este utilizat pentru a calcula rezistențele piloților și ancorajelor iar setul M2 este utilizat pentru a calcula acțiunile defavorabile asupra piloților datorate, de exemplu, frecării negative sau încărcărilor transversale.

 

Dacă este evident ca una dintre cele două grupări guvernează proiectarea, nu este necesar să se mai efectueze calculele și cu cealaltă grupare. Totuși, grupări diferite se pot dovedi critice pentru aspecte diferite ale aceluiași proiect.

 

 

Abordarea de calcul 2

Trebuie să se verifice faptul că nu se atinge nici o stare limită de rupere sau de deformație excesivă sub următoarea grupare între seturile de coeficienți parțiali:

 

Gruparea: A1"+"M1"+"R2

 

NOTA 1 - În această abordare de calcul, coeficienții parțiali sunt aplicați acțiunilor și asupra rezistențelor terenului.

 

NOTA 2 - Atunci când această abordare se utilizează la calculul stabilității taluzurilor sau al stabilității generale, efectul rezultant al acțiunilor pe suprafața de cedare este multiplicat cu γE iar capacitatea de rezistență la forfecare pe suprafața de cedare este împărțită cu γR;e·

 

 

Abordarea de calcul 3

Trebuie să se verifice faptul că nu se atinge nici o stare limită de rupere sau deformație excesivă, sub următoarea grupare între seturile de coeficienți parțiali:

 

Gruparea: (A1* sau A2t)"+"M2"+"R3

 

* asupra acțiunilor provenind de la structură

 

t asupra acțiunilor geotehnice.

 

NOTA 1 - În această variantă de calcul, coeficienții parțiali sunt aplicați asupra acțiunilor sau efectelor acțiunilor și asupra parametrilor de rezistență ai terenului.

 

NOTA 2 - La calculul stabilității taluzurilor sau al stabilității generale, acțiunile aplicate asupra terenului (de exemplu acțiunile provenind de la structură, încărcările date de trafic) sunt tratate drept acțiuni geotehnice, folosindu-se setul A2 de coeficienți parțiali.

 

 


©  GeoStru