Metoda lui Seed si Idriss (1982) este cea mai cunoscută și utilizată dintre metodele simplificate și solicită cunoașterea doar a câtorva parametrii geotehnici: granulometria, numărul de lovituri în încercarea SPT, densitatea relativă, greutatea volumică. Pentru a determina valoarea coeficientului reductiv rd este utlizată formula empirică propusa de Iwasaki et al. (1978): în timp ce pentru factorul de corecție MSF consultați tabelul 1 unde este afișată valoarea acestui factor obținut de diversi cercetători, printre care Seed H.B. și Idriss I.M. (1982).
Tabelul 1 - Magnitudine Scaling Factor
Magnitudine |
Seed H. B. & Idriss I. M. (1982) |
5.5 6.0 6.5 7.0 7.5 8.0 8.5 |
1.43 1.32 1.19 1.08 1.00 0.94 0.89 |
Rezistența la lichefiere CRR este calculată în funcție de magnitudine, de numărul de lovituri, presiune verticală efectivă, densitate relativă.
Se obține un grafic (Fig. 1) selectionând cazurile de terenuri în care a existat lichefiere și în care nu a existat lichefiere în timpul cutremurelor.
Se calculează inițial numărul de lovituri corect la cota dorită pentru a ține cont de presiunea litostatică cu ajutorul următoarei expresii:
unde:
Nm este numărul de lovituri în încercarea penetrometrică standard SPT;
CN este un coeficient corectiv ce se calculează cu ajutorul următoarei expresii:
unde:
σ'vo este presiunea verticală efectivă;
Pa presiunea atmosferică exprimată în aceleași unități ca și σ'vo;
n un exponent ce depinde de densitatea relativă a terenului (Fig. 2).
Figura 1 – Corelația dintre CSR si N1.60.
Figura 2 – Coeficient corectiv CN
S-a demonstrat că pentru un cutremur cu magnitudine de 7,5 CRR este:
Se aplică deci:
dacă FS > 1,3 depozitul nu este lichefiabil.
Autorii au precizat că această procedură este validă pentru nisipuri cu D50 > 0.25 mm; pentru nisipuri argiloase și argile sugerează să se corecteze ulterior valoarea lui N1,60:
|
© GeoStru