Metodologia de calcul

<< Click to Display Table of Contents >>

Navigation:  NORMATIVE-Slope  > GHID PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICĂ, indicativ GP 129-2014  >  Exemple de calcul privind proiectarea geotehnică a masivelor de pământ în pantă >

Metodologia de calcul

 

I. Calculele de stabilitate în regim static s-au efectuat cu metoda de echilibru limită Bishop, în trei situaţii distincte:

 

a) conform metodologiei clasice, verificarea efectuându-se pe baza factorului de stabilitate admisibil, astfel încât Fsmin efectiv ≥ Fsadmisibil .

    Observaţie: De regulă, valoarea factorului de stabilitate admisibil în condiţii statice se ia egală cu 1.5.

 

    În această situaţie, ca date de intrare la caracteristicile terenului s-au introdus valorile caracteristice ale parametrilor rezistenţei la forfecare (Ø’c; c’c ).

 

b) conform SR EN 1997-1, pentru verificarea la starea limită GEO/STR utilizându-se Abordarea de calcul 1, gruparea 1 (A1+M1+R1).

Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru acţiuni sau efectele acţiunilor corespunzători setului A1 sunt egali ca valoare cu coeficienţii de multiplicare ai încărcărilor pentru situaţii de proiectare permanente şi tranzitorii (STR/GEO), corespunzători setului B din tabelul NA A1.2 (B) – din SR EN 1990/NA.

Coeficienţii parţiali de siguranţă corespunzători setului M1 asupra parametrilor rezistenţei la forfecare a terenului sunt egali cu unitatea, deci din punct de vedere al valorilor parametrii de calcul sunt egali cu parametrii caracteristici.

 

c) conform SR EN 1997-1, pentru verificarea la starea limita GEO utilizându-se Abordarea de calcul 3 (A1*sau A2++M2+R3).

Conform notei 2 de la pct. 2.4.7.3.4.4 din SR EN 1997-1, la calculul stabilităţii taluzurilor sau al stabilităţii generale, acţiunile aplicate asupra terenului (acţiunile provenite de la structură, încărcările date de trafic) sunt tratate drept acţiuni geotehnice, folosindu-se setul A2 de coeficienţi parţiali. Rezultă că, în acest caz, Abordarea de calcul 3 este identică cu Abordarea de calcul 1, gruparea 2 (A2+M2+R1).

În SR EN 1997-1/NB se specifică faptul că coeficienții parțiali de rezistență (γR) pentru taluzuri şi pentru stabilitatea generală sunt egali cu unitatea, pentru ambele seturi R1 şi R3 - tabelul A.14(RO).

Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru acţiuni sau efectele acţiunilor corespunzători setului A2 sunt egali ca valoare cu coeficienţii de multiplicare a încărcărilor pentru situaţii de proiectare permanente şi tranzitorii (STR/GEO), corespunzători setului C din tabelul NA A1.2 (C) – din SR EN 1990/NA.

Ca date de intrare, la caracteristicile terenului s-au introdus valorile de calcul ale parametrilor rezistenţei la forfecare, aplicându-se coeficienţii parţiali de siguranţă corespunzători setului M2 asupra parametrilor rezistenţei la forfecare a terenului.

 

 

II. Calculele de stabilitate în regim dinamic (la cutremur) s-au efectuat cu metoda de echilibru limită Bishop (luându-se în calcul o valoare a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0.12g, în două situaţii distincte:

 

a)  conform metodologiei clasice, verificarea efectuându-se pe baza factorului de stabilitate admisibil, astfel încât FS min efectiv ≥ Fs admisibil .

    Observaţie: De regulă, valoarea factorului de stabilitate admisibil la încărcări dinamice (seism) se ia egală cu 1.1.

 

În această situaţie, ca date de intrare la caracteristicile terenului s-au introdus valorile caracteristice ale parametrilor rezistenţei la forfecare.

 

b) conform SR EN 1997-1, SR EN 1990/NA, SR EN 1998-1, SR EN 1998-5 şi SR EN 1998- 5/NA pentru verificarea la starea limită GEO.

Coeficienţii parţiali de siguranţă pentru acţiuni sau efectele acţiunilor în calculul la cutremur sunt egali cu unitatea, conform SR EN 1990/NA, pct. A1.3.2 şi tabelul NA A1.3. Ca date de intrare, la caracteristicile terenului s-au introdus valorile de calcul ale parametrilor rezistenţei la forfecare, aplicându-se coeficienţii parţiali specificaţi în SR EN 1998-5/NA, la pct. 3.1, care sunt egali ca valoare cu cei corespunzători setului M2 din SR EN 1997-1.

La calculul forţei seismice intervine, conform SR EN 1998-5, pct. 4.1.3.3 nota (5), şi parametrul caracteristic al tipului de pământ definit în clasele menţionate în SR EN 1998-1, la pct. 3.2.2.2. Acesta poate avea valori între 1 şi 1.4 pentru tipul 1 de spectru de răspuns elastic.

 

 

 

Tabelul A1.2 (B) - Valori de calcul pentru acțiuni (STR/GEO)(setul2)

Situații de proiectare pemanente și tranzitorii

Acțiuni permanente

Acțiune variabilă importantă

Acțiuni variabile  însoțitoare (*)

 

Situații de proiectare pemanente și tranzitorii

Acțiuni permanente

Acțiune variabilă importantă (*)

Acțiuni variabile însoțitoare (*)

Favorabile

Defavorabile

Principala (dacă există)

Altele

Favorabile

Defavorabile

Principala

 

Altele

(Formula 6.10)

γGj,supGkj,sup

γGj,infGkj,inf

γQ,1Qk,1

 

γQ,iψ0,iQk,i

 

(EC 6.10a)

γGj,supGkj,sup

γGj,infGkj,inf

 

γQ,1ψ0,1Qk,1

 

γQ,iψ0,iQk,i

 

 

(EC 6.10b)

ξγGj,supGkj,sup

γGj,infGkj,inf

γQ,1Q K,1

 

γQ,iψ0,iQk,i

 

(*) Acțiunile valabile sunt cele considerate în tabelul A1.1

 

NOTĂ 1: Alegerea între 6,10 sau 6,10a și 6,10b se va face în anexa națională. În cazul formulelor 6,10a și 6,10b, anexa naționala poate, adițional, șă modifice formula 6,10a pentru a include numai acțiunile permanente.

NOTĂ 2: Valorile pentru γ și ξ pot fi stabilite de anexa națională. Următoarele valori pentru γ și ξ sunt recomandate când se folosesc formulele 6.10, sau 6.10a și 6.10b.

γGj,sup = 1,35

γGj,inf = 1,00

γQ,1 = 1,50 când este defavorabilă (0 când este favorabilă)

γQ,i = 1,50 câand este defavorabilă (0 când este favorabilă)

ξ = 0,85 (astfel încăt ξγGj,sup = 0,85 x 1,35 = 1,15).

A se vedea de asemenea EN 1991 până la EN 1999 pentru valorile lui γ care sunt folosite pentru deformații impuse.

 

NOTĂ 3: Valorile caracteristice pentru toate acțiunile permanente ale unei surse sunt multiplicate cu γGsup dacă efectul total rezultant al acțiunii este defavorabil și γGinf dacă efectul total rezultant al acțiunii este favorabil. De exemplu, toate acțiunile induse de greutatea proprie a structutii pot fi considerate ca provenind de la o singură sursă; aceasta se aplică și în cazul împlicării mai multor materiale.

 

NOTĂ 4: Pentru verificări particulare, valorile pentru γG și γQ pot fi împărțite în γg și γq și coeficientul de incertitudine al modelului γSd. Valoarea lui γSd poate fi aleasă din domeniul 1,05 până la 1,15 și poate fi folosită în majoritatea cazurilor obișnuite și se poate modifica de anexa națională.

 

 

 

Tabelul A1.2(c) - Valori de calcul pentru acțiuni (STR/GEO)(Setul C)

Situații de proiectare pemanente și tranzitorii

Acțiuni permanente

Acțiune variabilă importantă (*)

 

Acțiuni variabile însoțitoare (*)

 

Deavorabile

Favorabile

Principala (dacă există)

 

Altele

(Formula 6.10)

γGj,supGkj,sup

γGj,infGkj,inf

γQ,1Qk,1

 

γQ,iψ0,iQk,i

(*) Acțiunile valabile sunt cele considerate în tabelul A1.1

 

NOTĂ – Valorile γ pot fi stabilite de anexa națională. Valorile recomandate pentru setul γ de valori, sunt:

γGj,sup = 1,00

γGj,inf = 1,10

γQ,1 = 1,30 când este defavorabilă (0 când este favorabilă)

γQ,i = 1,30 câand este defavorabilă (0 când este favorabilă)

 

 

Tabelul A1.3 - Valori de calcul ale acțiunilor pentru utilizarea în grupările de acțiuni accidentale și seismice

 

 

Situații de proiectare

Acțiuni permanente

Acțiune accidentală sau seismică importantă

 

Acțiuni variabile însoțitoare (*)

 

Deavorabile

Favorabile

Principala (dacă există)

 

Altele

Accidentală(*)(Formula 6.11a/b)

Gkj,sup

Gkj,inf

Αd

ψ11 sau ψ21Q21

ψ2,iQk,i

Seismică (Formula. 6.12a/b)

Gkj,sup

Gkj,inf

γfAEk sau AEd

ψ2,iQk,i