<< Click to Display Table of Contents >> Navigation: Static Probing > Prelucrare |
Aceastã comandã permite prelucrarea automatã a datelor de penetrometrie pentru stratul considerat sau selectionat; pentru a activa aceastã comandã activati de pe bara de instrumente Gestiune încercãri, pozitionati-vã pe încercarea doritã, faceti click dreapta si alegeti optiunea Prelucrare. Corelatiile (optiunea Corelatii de folosit) propuse sunt diferite în functie de tipologia terenului (coeziv sau necoeziv) si, în functie de parametru, se foloseste autorul corespunzãtor. Corelatiile se aleg activând comanda de pe bara de instrumente.
Programul prelucreazã datele obtinute împãrtind terenul în coeziv, necoeziv sau coeziv-necoeziv.
Aceastã subdivizare automatã poate fi personalizatã de cãtre utilizator modificând datele tabelului de strate creat automat.
Pentru categoria coeziv-necoeziv (terenuri al cãror comportament nu se poate încadra clar în una dintre categorii) programul prelucreazã datele geotehnice atât pentru teren coeziv, cât si pentru teren necoeziv.
Observatii
Corelatii de folosit
Corelatiile alese de utilizator pentru prelucrare sunt evidentiate cu rosu în lista din stânga ecranului. Când se doreste schimbarea corelatiilor este suficientã selectarea celor alese cu un click si, automat, este propus în tabelul de prelucrare noul parametru.
Trimite corelatii în raportul de calcul
Permite schimbarea parametrului calculat automat în functie de corelatia aleasã si trimiterea acestuia (click dreapta pe tabelul de prelucrare) în raportul de listat.
Prelucrãrile propuse sunt:
Terenuri coezive
•Coeziune aparentã (Lunne & Eide)
•Coeziune aparentã (Rolf Larsson SGI 1995)
•Coeziune aparentã (Baligh si altii 1976-1980) în aceastã prelucrare trebuie introdusã valoarea lui Nk (în general variazã între 11 si 25)
•Coeziune aparentã (Marsland 1974-Marsland si Powell 1979)
•Coeziune aparentã Sunda (relatie experimentalã)
•Coeziune aparentã (Lunne T.-Kleven A. 1981)
•Coeziune aparentã (Kjekstad. 1978 - Lunne, Robertson and Powell 1977)
•Coeziune aparentã (Terzaghi - valoare minimã)
•Coeziune aparentã (Begemann)
•Coeziune aparentã (De Beer) - valabilã pentru coeziune slabã
•Greutate volumicã terenuri coezive (t/mp)
•Greutate volumicã saturatã terenuri coezive (t/mp)
•Modul Edometric (Mitchell & Gardner 1975)
•Modul Edometric – metoda generalã
•Modul Edometric (valoare medie a autorilor pentru soluri coezive)
•Modul de deformatie liniarã în conditii nedrenate Eu (Cancelli si altii 1980)
•Modul de deformatie liniarã în conditii nedrenate Eu(Ladd si altii 1977) - Inserati valoarea n 30 < n < 1500
•Modul de forfecare G (Imai & Tomauchi)
•Indice de Compresiune Cc (Schmertmann)
•Indice de Compresiune Cc (Schmertmann 1978)
•Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988)
•Raport de Supraconsolidare OCR - (metoda Stress-History)
•Raport de Supraconsolidare OCR (P.W. Mayne 1991) - pentru argile si argile supraconsolidate
•Raport de Supraconsolidare OCR (Larsson 1991 S.G.I.)
•Raport de Supraconsolidare OCR (Piacentini-Righi Inacos 1978)
•OCR - (Ladd si Foot - Ladd si altii 1977) - valabil pentru argile NC
•OCR - (Ladd si Foot)
•Factor de compresibilitate brat de sarcinã C (Piacentini-Righi Inacos 1978)
•Factor de compresibilitate medie brat de sarcinã C Crm (Piacentini-Righi Inacos 1978)
•Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi 1988)
•Coeficient de Consolidare Cv (Piacentini-Righi 1988)
Terenuri necoezive
•Densitate Relativã (Baldi si altii 1978-1983 - Schmertmann 1976) - pentru nisipuri NC sau necimentate
•Densitate Relativã (Schmertmann)
•Densitate Relativã (Harman 1976)
•Densitate Relativã (Lancellotta 1983)
•Densitate Relativã (Jamiolkowski 1985)
•Densitate Relativã (Larsson 1995) - pentru nisipui omogene negradate
•Stare de Îndesare (A.G.I. 1977)
•Unghi de Frecare (Durgunouglu-Mitchell 1973-1975) – pentru nisipuri NC si SC necimentate
•Unghi de Frecare (Meyerhof 1951) – pentru nisipuri NC si SC
•Unghi de Frecare (Caquot) - pentru nisipuri NC si SC necimentate si pentru adancimi > 2 m în terenuri saturate sau > 1 m pt terenuri nesaturate
•Unghi de Frecare (Koppejan) - pentru nisipuri NC si SC necimentate si pentru adancimi > 2 m în terenuri saturate sau > 1 m pt terenuri nesaturate
•Unghi de Frecare (De Beer 1965-1967) - pentru nisipuri NC si SC necimentate si pentru adancimi > 2 m în terenuri saturate sau > 1 m pt terenuri nesaturate
•Unghi de Frecare (Robertson & Campanella 1983) - pentru nisipuri necimentate cuartoase
•Unghi de Frecare (Schmertmann 1977-1982) – pentru diferite litologii (corelatie care în general supraestimeazã valoarea)
•N spt mediu al stratului (Meardi 1972 - Meigh)
•N spt min.-max. (Meyerhof)
•Modulul Young (Schmertmann 1970-1978) Ey (25) – Ey(50) - modul secant referit la 25 % si 50 % din valoarea de cedare – prima fazã a curbei încãrcare/deformare
•Modulul Young (nisip Hokksund) - Parkin si altii 1980 - Ey (25) – Ey (50) - pentru nisipuri NC si SC
•Modulul Young secant drenat Ey (25) – Ey(50) Robertson & Campanella (1983) - pentru nisipuri NC cuartoase
•Modulul Young (ISOPT-1 1988) Ey (50) - pentru nisipuri OC supraconsolidate si SC
•Modul Edometric (Robertson & Campanella) da Schmertmann
•Modul Edometric (Lunne-Christoffersen 1983 - Robertson and Powell 1997) - valid pentru nisipuri NC
•Modul Edometric (Kulhawy-Mayne 1990)
•Modul Edometric (Mitchell & Gardner 1975)
•Modul Edometric (Buisman - Sanglerat)
•Modul Edometric(ENEL - CRIS si altii 1983)
•Modul Edometric (Chapman si Donald 1981)
•Modul Edometric (valoare medie a autorilor pt terenuri necoezive)
•Modul de forfecare G - (Imai & Tonouchi 1982) si G max.
•Presiune lateralã - coef. Ko (Kulhawy-Mayne (1990)
•Greutate volumicã Gamma (t/mc)- pentru nisip afânat si dens
•Greutate volumicã Gamma saturtã (t/mc) - pentru nisip afânat si dens
•Coeficient de Permeabilitate k (Piacentini-Righi, 1988)
•Coeficient de Consolidare Cv (Piacentini-Righi, 1988)
•Verificare la lichefiere a solurilor necoezive (Metoda lui Robertson si Wride 1997 – C.N.R. – GNDT) – coeficient de sigurantã relativ la diferitele zone seismice I-I-III-IV cat.) – N.B. lichefierea lipseste pentru Fs >= 1,25, este posibilã pentru Fs=1,0-1,25 si foarte probabilã Fs < 1
©Geostru