|
<< Click to Display Table of Contents >> Navigation: Meniu > Meniul calcul |
În meniul Calcul se gãsesc comenzile care se referã la faza de determinare a bilantului bazinului, debitele de viiturã maximã pentru fiecare sectiune, verificarea în conditii de scurgere uniformã si permanentã si vizualizarea sectiunii albiei (profil longitudinal).
Pentru fiecare bazin determinat printr-o sectiune transversalã se efectueazã calculele care determinã proprietãtile morfometrice ale bazinului si timpul sãu de concentrare. În aceastã fazã programul realizeazã si calculele corespondente fiecãrui sub-bazin generat automat în functie de pozitia ficãrei sectiuni transversale.
Dupã executarea acesteia este posibilã realizarea de modificãri corespondente fiecãrui sub-bazin din panoul de control situat la dreapta zonei de lucru. Pentru fiecare sectiune transversalã, cu ajutorul comenzii Modificã puncte bazin, se poate da forma doritã fiecãrui sub-bazin. În faza succeivã trebuie realizat din nou calculul.
Triungulatia se realizeazã automat de cãtre program pentru analiza morfometricã si hidrograficã, dar selectând aceastã comandã este posibilã vizualizarea tridimensionalã a bazinului si, eventual, printarea lui prin intermediul previzualizãrii, comandã ce se poate activa cu butonul drept al mouse-ului.
Realizeazã calculul coeficientului de scurgere cu metoda Kennessey. Pentru determinarea acestui parametru, indispensabil pentru pasul succesiv al bilantului hidrologic, sunt necesare datele:
• pluviozitatea: exprimatã în mm de ploaie, pentru determinarea afluxurilor P;
• temperatura medie: temperatura medie pentru fiecare lunã;
• temperatura maximã: temperatura maximã pentru fiecare lunã;
• temperatura minimã: temperatura minimã.
Pentru datele introduse, Hydrologic Risk, calculeazã indicele de ariditate Ia , de la care, în functie de calculul portiunilor de suprafatã care definesc distributiile vegetale, acvilinitãtile si permeabilitãtile, se obtin coeficientii partiali de eflux si cel total.
În aceastã fereastrã se vor introduce datele care se referã la debitele de intrare si la scurgeri în bazinul principal.
În aceastã fereastrã sunt prelucrate datele ploilor de duratã 1 – 3 – 6 – 12 – 24 ore pentru diversi ani, pentru ca la sfârsit sã se defineascã legea ploilor bazinului de examinat. Programul, pentru fiecare timp de întoarcere asignat de cãtre utilizator în Date Generale din meniul Input Date, realizeazã calculul înãltimilor ploii maxime si critice în corespondentã cu fiecare duratã (1, 3, 6, 12, 24 ore) si zi Tr.
Datele ploilor furnizate de un post pluviometric pot fi introduse direct în grila duratelor sau copiate dintr-un fisier si alipite.
Programul prelucreazã datele introduse statistic, adoptând distributia de probabilitate a lui Gumbel, restituie parametrii, deviatia medie standard, k...si m.
În meniul Grafic este vizualizat graficul Curbei de Posibilitate Pluviometricã cu scara semialgoritmicã sau logaritmicã (x si y): cu butonul drept al mouse-ului se poate copia graficul în notite si alipi ca imagine bitmap sau exporta valorile de alipit într-o foaie de calcul pentru prelucrãrile succesive dorite de cãtre utilizator.
Meniul Tipar dã posibilitatea de trimitere la imprimantã a datelor de input si a rezultatelor prelucrãrii.
În corespondentã cu fiecare sectiune transversalã se calculeazã debitul de viiturã maximã cu metodele empirice. Trebuie sã se selecteze autorul dorit si programul vizualizeazã valoarea debitului în m³/sec , cea a debitului specific, pentru unitate de suprafatã a bazinului în m³/sec Km².
Pentru timpii de întoarcere desemnati, programul realizeazã calculul debitului de viiturã maximã în corespondentã cu sectiunea transversalã specificatã. Parcurgând diversele sectiuni corespunzãtoare diferitelor sub-bazine, programul Hydrologic Risk realizeazã calculul debitului prin comanda Analizã debite.Calcularea rezultatelor este diferitã în functie de optiunea activatã în meniul Date Generale cu referire la Metoda Rationalã (sau Analiticã) sau TCEV.
Pentru fiecare timp de întoarcere asignat de cãtre utilizator, programul reconstituie hidrograma de viiturã cu metoda lui Nash. În fereastrã se vizualizeazã, pentru fiecare sectiune transversalã aleasã, parametrii functiei k si n, caracteristici bazinului si calculati dupã Nash sau Mc Sparran, si parametrii a si n ai legii ploii (pentru fiecare Tr). Pasul de calcul, în ore, si timpul maxim [ore] sunt specificate de cãtre utilizator si, pentru fiecare schimbare a acestora, trebuie sã fie apãsat butonul de Recalculare. Graficul vizualizat poate fi copiat în notite pentru ca mai apoi sã fie alipit ca imagine bitmap tinând apãsat butonul drept al mouse-ului si alegând comanda Copiazã grafic din meniul vizualizat. Pentru exportul valorilor corespondente fiecãrei curbe se poate alege comanda Copiazã foramt din acelasi meniu.
Pentru fiecare sectiune selectatã programul efectueazã verificarea în conditii de scurgere uniformã. Definirea sectiunilor de verificare (sectiuni transversale) este anterioarã acestei faze, deci, dupã efectuarea Analizei Hidrografice si Morfologice se determinã debitul de viiturã maximã (metodele empirice si analiticã). Fiecare sectiune trebuie sã fie definitã în forma si în parametrii de rugozitate. Generarea sectiunii se obtine selectând comada Sectiune Transversalã din meniul Input Date (sau bara de instrumente) si fãcând un click cu mouse-ul pe linia de sectiune determinatã anterior.
În fereastra vizualizatã utilizatorul poate asigna conditiile de analizã pentru scurgerea permanentã pentru fiecare timp de întoarcere. Relativ la meniul Conditii aval, se asigneazã înãltimea sectiunii lichide în sectiunea extremã aval (sectiune transversalã); în meniul Conditii amonte, se asigneazã înãltimea sectiunii lichide în sectiunea lichidã amonte (izvorâre). Conditiile deja definite servesc programului, fixat pasul de scanare între o sectiune si cea succesivã, pentru calcularea sarcinii totale si a cotei libere în sectiunile succesive.
Geometria si debitul sectiunii de plecare (conditii aval sau amonte), care se indicã ca sectiune i , programul calculeazã cãderea J si sarcina totalã, deci, cu pasul scanãrii asignat, se calculeazã pentru diferite valori ale lui h (în jurul h desemnatã) aceleasi mãrimi (cãdere si încãrcarea).
Succesiv, programul calculeazã pierderea de încãrcare între sectiunea de plecare i si succesiva (i+1 ) si obtine, prin interpolarea valorilor gãsite pentru diferite înãltimi h, înãltimea sectiunii lichide în sectiune (i+1). Pentru înãltimea obtinutã hi+1, programul realizeazã calculul cãderii J si obtine valoarea medie a cãderii (medie dintre cãdere în i si cea în i+1 ), de la care se obtine pierderea de sarcinã totalã. În acest punct programul obtine înãltimea hi+1 interpolând valorile gãsite înainte cu pasul de scanare fixat.
În corespondentã cu fiecare sectiune transversalã se calculeazã, pentru un debit de verificare asignat, înãltimea sectiunii lichide cum a fost descrisã în pasul precedent. Calculul se poate realiza pentru debite relative diversilor timpi de întoarcere. Conditia necesarã convergentei calculului este debitul de verificare pentru fiecare sectiune sã fie constant. Odatã calculul efectuat programul a determinat pentru fiecare sectiune înãltimea h, stabilind pentru fiecare segment dacã este vorba despre o albie cu înclinatie mare sau micã si deci curentul care se miscã este lent sau rapid.
Comanda realizeazã vizualizarea ariei cu viituri relative la fiecare perioadã de întoarcere. Harta viiturilor este vizibilã numai dupã realizarea calculului de verificare a sectiunilor în conditii de scurgere permanentã. Când se vizualizeazã video se poate printa, la scarã, prin selectia comenzii de previzualizare tipar.
Vizualizeazã sectiunea longitudinalã a albiei cu înãltimile profilului apei determinat în conditii de scurgere segment cu segment. Pentru revenirea la vizualizarea bazinului este suficient sã se deselecteze comanda.
Comandã care blocheazã sau deblocheazã datele de input si/sau output.
© 2020 GeoStru Software